Un detaliu…

Unul dintrele cele mai periculoase “dereglaje” – care ar putea fi oricând încadrat la capitolul RACILE COMUNISTOIDE – ale sistemului educaţional românesc este lipsa acută a unui climat socio-cultural favorabil educării politice a elevului/studentului ( nici la SNSPA nu prea găseşti acest soi de educaţie). Când zic educaţie politică, nu mă refer în nici un caz la inocularea microbului ideologic, ci la atingerea unei capacităţi de a discerne realitatea concretă şi profundă a fiinţei de realitatea ireaţională a maselor, adică de lume.  Cu alte cuvinte, de a înţelege că acţiunea de a coabita liber – în sensul identităţii civice – într-un corpus social nu se poate petrece decât prin conturarea unui cogito
politic, de preferinţă libertarian, având deci vocaţia lucidităţii.

Tocmai din acest “dereglaj” – bineînţeles, premeditat cu foarte mare grijă, în reţele de sensuri alambicate – porneşte cultul spălării pe creier care încă se practică cu fanatism în sistemul educaţional românesc, sistem al cărui unic scop pare a fi doar acela de a ne convinge că raţiunea şi voinţa sunt valenţele inumane ale unui spirit intrat în putrefacţie, iar servilismul, pupincurismul, frustrarea  şi “ciocul mic” trebuie să  fie singurele reflexe garante ale unei “gândiri decente”. Şi ce înseamnă, în cazul de faţă, a avea o “gândire decentă”?

Animalele politice

„Ah, animalele politice!

Groucho Marx & Petre Ţuţea

“Politica este arta de a căuta necazurile, de a le găsi peste tot, a pune un diagnostic greşit şi a aplica remediile necorespunzătoare.” – Groucho Marx

H.R. Patapievici

Un articol semnat de H.R. Patapievici în ediţia de astăzi a Evenimentului Zilei:

“Aşa cum “divizarea” sufletului e pentru suflet o boală, tot aşa şi transformarea realităţii comune în fantasmă personală este pentru minte o boală. Când suntem treji, toţi vedem aceeaşi realitate; când dormim, fiecare are visele lui. Ce se întâmplă însă atunci când, treji fiind, fiecare vede altă realitate? Înseamnă că suntem fie la balamuc, fie în România.”

Mai departe: Captivi în irealitatea imediată

Citez:”cu mână tare şi cu braţ înalt!”

Acesta e sloganul sub care voievodul Gigi Becali( aflat ca de obicei la graniţa dintre mit şi amnezie), ridicându-şi falnic braţul spre ceruri ca şi când ar vrea să-şi alunge vrăjmaşii sunând o doină din talangă, declamă “renaşterea neamului românesc”.  Admiraţi-l:

Editorial în “Obiectiv – vocea Brăilei”

În weekend, Mircea Geoană a făcut un popas la Brăila unde şi-a prezentat artileria demagogică din această campanie. Mircea Geoană s-a întâlnit cu electoratul. Electoratul s-a întâlnit cu Mircea Geoană. S-au analizat reciproc din cap până-n picioare şi, deodată, Geoană a…

Mai multe detalii în editorialul semnat de Cristian Robu-Corcan în ediţia de astăzi a Obiectivului: “Prostănacul” vorbeşte “prostimii”. Epilog.

Un poem de Boris Vian

Textul unei melodii de-a lui Boris Vian care făcea furori prin undergroundul jazzistic din Franţa anilor 40-50:

N-aş prea vrea ca s-o mierlesc

Aleargă, cetăţean al momentului, aleargă!

Aleargă, cetăţean al momentului, aleargă!

Intelectualii nu vă detestă!

Scriam săptămâna trecută pe blogul meu, referindu-mă la tacticile proletcultiste de linşare morală pe care le practică Cornel Nistorescu în paginile “Cotidianului”, că intelectuali precum H.R.Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieş, Traian Ungureanu ş.a.m.d. (adică aripa liberal-conservatoare a intelectualităţii româneşti) constituie nişte elemente vitale în păstrarea unei coeziuni şi mentalităţi democratice în cadrul unei societăţi care năzuieşte la coeficientul de civilizaţie al Occidentului, aşa cum este a noastră. N-am explicat pe blog motivele acestei opinii, aşa că am s-o fac aici.

Citeşte mai departe

Eşti o jigodie!

Eşti o jigodie…