„Memorialul Durerii”, episodul al treilea

Voi n-aţi fost cu noi în celule

de RADU GYR

„Voi n-ati fost cu noi în celule
să stiti ce e viata de bezne,
sub ghiare de fiara, cu guri nesatule,
voi nu stiti ce-i omul când prinde să urle,
strivit de catuse la glezne.

Voi n-ati plans în palme, fierbinte,
strapunsi de cutitul tradarii.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-ai dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele tarii.

In cantec cu noi laolalta
trecand printre umbre peretii,
voi n-ati cunoscut frumusetea inalta
cum dorul irumpe, cum inima salta
gonind dupa harpele vietii.

Ce-i munca de brate plapande,
ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru,
cum scartie osul când frigul patrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
să spuneti aproapelui vostru.

Voi nu stiti în crunta-nchisoare
cum minte speranta si visul,
când usile grele se-nchid în zavoare,
si-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde invinsul.

Ati stat la ospete-ncarcate
gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsa si nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Asa sunteti toti cei ce credeti
ca pumnul e singura faima.
Fatarnici la cuget, pe-alături ne treceti,
când noi cu obrajii ca pamantul de vineti,
gustam din osanda si spaima.

Când portile sparge-se-or toate
si mortii vor prinde să urle,
când lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate,
voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte,
căci n-ati fost cu noi în celule.”

RADU GYR

Un alt spirit cu vocaţia libertăţii, dar strivit de aceeaşi „presă hiraulică” a regimului detenţionar, a fost Radu Gyr.

Poet măcinat continuu de datoria morală a promovării valorilor creştine în poezie şi de ideea că demnitatea oricărui suflet viu este Adevărul, un anticomunist fervent, patriot cultivând elogiul ideii învierii neamului românesc în numele Chinului Christic, simpatizant doar(!) al idealurilor(!) legionarismului( şi nu al practicii!), Radu Gyr îşi trăieşte mai toată viaţa în bezna mucegăită a detenţiei, „strivit de cătuşe la glezne”( Voi n-aţi fost cu noi în celule). Mai întâi prin lagărele antonesciene. Apoi prin beciurile comuniste…Dar, ca să cunoaşteţi mai multe despre Radu Gyr, citiţi aici câteva extracte de pe un site care a fost construit în memoria acestuia.

„Dupa lovitura de stat antonesciana din ianuarie 1941, identitatea lui Radu Gyr revine la statutul ei firesc de detinut politic, pentru mai bine de 20 de ani, pentru a fi prezent in torentul, in fluviul de suferinta al intregului popor. Din temnita Aiudului i se ingaduie sa mearga pe frontul antibolsevic in linia I, in misiuni de sacrificiu, pentru o asa-zisa reabilitare care i se putea acorda abia post-mortem, ca in cazul lui Haig Acterian, care va muri acolo. Ranit, este adus in tara unde registrul sau liric trece intr-o alta tonalitate, in volumele Poeme de razboi si Balade, in care s-ar recunoaste cu greu autorul Stelelor pentru leagan si al Corabiei de tufanici. Regimul instaurat dupa 23 august nu-l iarta nici el pe autorul atator si atator poeme de lupta si biruinta romaneasca si-l considera pe Radu Gyr ca pe un ireductibil si periculos dusman al clasei muncitoare. Poetul ajunge astfel in situatia de condamnat la moarte pentru un poem manifest, celebrul Ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane. Tinut in lanturi timp de un an de zile, beneficiaza de „magnanimitatea”, de „umanitarismul” regimului opresor si-si vede preschimbata sentinta in munca silnica pe viata.

Sanatatea, si anterior precara, agravata de repetatele arestari si treceri prin regimurile de exterminare fizica, face din Radu Gyr expresia vie a unui miracol intre atatea altele petrecute in beciurile Jilavei sau Aiudului. Conditiile subliminale de viata din teribilele inchisori, departe de a-l anihila intelectual, ii biciuiesc spiritul si inspiratia si fac sa se converteasca in giuvaere alese suferinta, licarul de nadejde si credinta in Dumnezeu al lui si al nostru. A scris Valeria Grossu Binecuvantata fii, tu, inchisoare. Daca se poate spune asa ceva, atunci uluitoarea prolificitate, fermecatoarea haina poetica a creatiei sale si profunzimea tratarii temelor nu pot fi decat expresia vie ce confirma adevarul din titlul acelei lucrari.

Cand auzim „prolificitate” am fi poate ispititi sa ne asteptam la o productie oarecum in serie, ca variatiuni nesfarsite pe o aceeasi tema majora. Desigur ca leit-motivul carceral este dominant, in mod firesc, dar marele talent de bijutier a stiut sa-si puna amprenta inconfundabila si nepieritoare pe cea mai neinsemnata strofa. Ovidiu spunea: „quiquid temptabam scribere, versus erat”. Tot asa si la Radu Gyr, versul curgea intr-un tumult si un tempo inepuizabil.

Inchis din pricina credintei sale in invierea neamului romanesc in numele lui Iisus Hristos, Radu Gyr, in respectul tuturor celor din celulele prin care a trecut, si care i-au memorat poeziile, a compus sute de piese, de la sonete la mari balade, cu care a imbogatit patrimoniul literar romanesc. A epuizat tot universul imagistic floral, a surprins realitati si palpairi ale inimii, ale sufletului si duhului crestin trecand prin toata gama starilor esentiale, de la simpla observatie a unor evenimente in aparenta anodine (ca in unele sonete), la tonul elegiac (in Creanga de aur, Intoarcerea lui Ulise, Scrisoare de la tata), la speranta (in Jnepii, Scranciobul si, mai ales, in Intoarcerea din cruciada), la revolta (in acel faimos indemn Ridica-te, Ghorghe, ridica-te Ioane sau Blestemul Aiudului), pana, in sfarsit la scanteietoarele Metanie si Iisus in celula, piese mici ca intindere dar de valoarea unor adevarate lectiuni de teologie, adevarate predici. Si cine va putea uita sau face abstractie de vreuna din marile balade ca Balada codrului fara haiduc, a Ucenicului cu ochi albastri, a Cetatii fara icoane sau a Clopotarului din stele.”

„Memorialul Durerii”, episodul III. Băieţii din munţi.


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s