„Memorialul Durerii”

„Fenomenul Piteşti” a reprezentat linia de start, prima dezlănţuire – în formă extremă – a iadului detenţionar comunist din România. Considerat de Soljeniţîn drept „cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane”, „Fenomenul Piteşti” a fost una dintre cele mai cumplite, medievale, maşinării de tocat suflete pe care le-au putut concepe vreodată minţile bolnave ale morţii roşii. Fenomenul a început în 1949 sub forma unor experimente sordide şi antireligioase al căror scop precis era acela de a-i supune pe opozanţii regimului( de a-i „reeduca”, după cum îşi definiseră teoreticienii-torţionari ai penitenciarului practica) în special pe cei consideraţi anti-comunişti, la nişte torturi fizice şi psihice fără precedent, adevărate avangardisme în materie de batjocură demoniacă, schingiuire sexuală, eradicare a conştiinţei şi de sfredelire a cărnii, organelor şi oaselor.  „Tactici”  ce amintesc – şi se înrudesc – de „abecedarul” ororilor din timpul Republicii de la Salo.

Cum erau „reeducaţi” deţinuţii?

Explică Sorin Ilieşiu, vicepreşedintele Alianţei Civice: <<Reeducaţii>> erau obligaţi să se autodenunţe, să se nege pe sine, să-şi denunţe şi să-şi renege familia, prietenii şi iubita, adică să-i <<demaşte>> dezicându- se de ei, de tot ce aveau mai sfânt, batjocorind credinţa în Dumnezeu. <<Reeducatorii>> îi obligau să participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. În final, <<reeducaţii>> erau obligaţi să devină <<reeducatorii>> altora, adică torţionari. Cei care refuzau erau obligaţi să se <<reduce>> din nou, până acceptau rolul de <<reeducator>>. Mulţi au încercat să se sinucidă pentru a scăpa de infern, dar foarte puţini au reuşit.“

Acum vă voi da mărturiile înspăimântătoare a doi supravieţuitori:

  1. Aristide Ionescu: La ora 12 noaptea vine Ţurcanu (N.R.: şeful „reeducării”) şi ne ţine o cuvântare: „Măi, sunteţi tineri… Voi vreţi să-mi putreziţi aici în închisori? Nu vreţi să vă pună în libertate, să spuneţi tot, tot, tot ce n-aţi spus la Securitate? Să nu mai fiţi împotriva regimului, că ăsta e viitorul, ce mai! Nu se mai poate face nimic, spuneţi tot. Cine spune tot…”. şi, Ungureanu care era lângă mine, zice: „N-auzi mă, ce spune tâmpitul ăsta?” Dar de vis-a-vis se ridică trei inşi şi încep: „Domne, eu vreau să-mi fac demascarea.” şi-şi fac demascarea vreo şase inşi. şi, la fiecare rămâneam aşa… parcă n-aş fi vrut să fiu acolo, să nu aud atâta decadenţă. Era ceva foarte greu de imaginat să vezi tinerii ăştia care veniseră cu această speranţă de eliberare a ţării, acuma, să-şi facă demascarea şi să toarne până şi membrii de familie. şi, a doua seară alt rând, a treia seară alt rând; …a patra, a cincea… A şasea seară mai rămăsesem şase inşi şi Ţurcanu zice: „Ia, cine?”… De fiecare dată când îşi lua unul (NR: decizia) să-şi facă demascarea, Ungureanu zicea: „Uite …mă, nenorocitul ăsta, îşi bagă (NR: familia, prietenii, cunoscuţii) în puşcărie că pe-acolo va fi martor cumva la ăştia care-i toarnă…” şi, îl văd că ridică şi el mâna: „Vreau să-mi fac şi eu demascarea”. şi Ţurcanu: „Dar până acuma de ce nu ţi-ai făcut-o măi?”. „Păi banditul de Ionescu nu m-a lăsat!” În momentul acela dacă aş fi putut muri sau aveam o posibilitate să mă sinucid, o făceam fără nici o reţinere.”

2. Marcel Petrişor:” Uite o tortură fizică: să îţi faci nevoile în gamelă şi să ţi se toarne mâncarea în gamela pe care… din care-ai scos rahatul pişându-te în ea şi spălându-se aşa. Şi după aia să te pună să-ţi toarne mâncarea în gamela asta şi tu, legat la spate şi în patru labe, să mănânci ca porcul din ea”.

De mâine voi posta câte părţi voi putea din Memorialul Durerii.

Mai multe informaţii, mărturii, videoclipuri cu supravieţuitori, documente, etc., găsiţi pe site-ul: www.experimentulpitesti.org

Anunțuri

5 gânduri despre „„Memorialul Durerii”

  1. Foarte interesant este ca experimentul Pitesti i-a oripilat chiar si pe rusi, ei nu au avut o astfel de puscarie… Acolo s-a intamplat ceva demonic, saracul Turcanu era posedat. Se spune totusi ca atunci cand mai-marii comunistilor l-au condamnat la moarte (in felul acesta „demonstrand” ca ei, oamenii sistemului, nu stiau despre cele intamplate la Pitesti si ca singurul vinovat era Turcanu), acesta a iesit din sala de judecata si a inceput sa urle: „Spuneti-le celor de la Pitesti sa ma ierte !!!” Cutremurator, nu? Desi e doar o varianta de poveste a unui fost detinut…
    Despre subiect, cautati si marturia Parintelui Gheorghe Calciu, mi se pare ca pe razbointrucuvant.ro o sa gasiti cate ceva. De asemenea, foarte bun este si romanul lui Paul Goma – Patimile dupa Pitesti.
    Felicitari Liviu ca ai deschis acest subiect! Pe care utecistii de azi l-ar vrea ingropat…

  2. Am readus in discutie subiectul…de fapt OROAREA…deoarece in prezent, desi exista mii de marturii puse la dispozitia „consumatorului”, mai exista sute de persoane care traiesc cu impresia( oare premeditat?) ca Gheena comunista s-a rezumat doar la o lovitura de baston pe cocoasa si la securistu care-ti mirosea pasii. Multumesc pentru comentariu.

  3. Dane, memoria se va articula in cele din urma. Nu ma refer la memoria bruta, la „aducerea aminte” cu ochii pe un meci de fotbal. Ma refer la cea cu… fii atent acum – cuvant care starneste rasul… constiinta. Partea buna este ca nu va fi aglomeratie. Partea rea o vom regasi in nopti nedormite.
    Vom incerca sa „postam” si „Sfintii inchisorilor”.

  4. Ar fi foarte bine sa fie si fragmente din „Sfintii inchisorilor”. Sa speram ca vor fi cat mai multi cei care primesc acest exercitiu de constiinta, care ar trebui sa fie permanent, nu episodic (vezi comemorarile anuale festiviste ale unor evenimente istorice tragice etc.) Uite, unii sunt agasati de faptul ca evreii ii tot trag mereu cu Holocaustul… Pai asta se intampla pentru ca evreii stiu sa-si respecte mortii, fratii pierduti nedrept in conditii dramatice. Ori, noi i-am uitat deja pe mortii de la Revolutie, din ’89, ce sa mai spunem de cei martirizati in anii ’50 la Aiud, Sighet, Pitesti, Jilava, Canal! Astia sunt POPORUL ROMAN! Noi astazi suntem asa, un fel de „populatie”… E cam putin. Deocamdata. Asa ca, Doamne-ajuta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s